Cărțile ne aduc împreună

Fie că vorbim despre niște femei frumoaseee care dezbat tetralogia napoletană a E.F. (ați și dezbătut, da?) sau despre niște copii super drăgălași, cuibăriți în adulți-cititori.

Ieri Anuța-cea-mai-Drăguța ne-a întrebat dacă nu vrem noi să rămânem și la cină.
Ba am vrut, cum să nu! Că gătește bine, gustos, sănătos! În plus ea trimite energia bună în stânga și în dreapta, fetele ei au mantii, cum nu!

Cât am povestit noi de-ale noastre și Ana-Dragă a meșterit la vase ceramice, s-au chițăit mânjii noștri patru de numa numa! Ba cu jocul „Tata” (nu l-am înțeles clar), ba cu V-ați ascunselea, ba la X și 0, ba la Baba oarba. De ne-a fost greu să îi luăm la sfârșit!

Așa drag îmi era să mă uit cum se aleargă prin casă! DAR cel mai mult și mai mult și mai mult m-a înduioșat când Milla, care este „Cu-Mama-Girl-All-The-Way” – chestie pe care eu o respect foarte tare (că așa era și Zoe și uite cum pot acum să o pup cam cât vreau!) – m-a escaladat și s-a înfipt în burta mea să îi citesc ȘI EI! M-am TOPIT! M-am topit! Doar că n-am chițăit de bine! Cu cât sunt mai „hard to get”, cu atât pe mine una mă înmoaie mai tare apropierea lor fizică! Și stau atentă de fiecare dată la ce îi deschide. De multe ori sunt cărțile și muzica. Și aproape fără excepție jocurile prezente ale adultului!

Știți care este o carte care pe băieții noștri i-a ținut conectați săptămâni bune? Te iubesc, orice culoare ai avea! Matei, 7 ani jumate, care este criticul și selectivul între noi i-a zis pas în prima zi! Dar apoi, după ce a realizat cât se regăsește în povestea fratelui mai mare, a cerut-o repetat! E o carte terapeutică de avut în bibliotecă, apropiat adulți și copii și păstrat aproape!

Cu drag, Maria ma-na.ro

Structura anului școlar 2016-2017

Huuu! De când n-am mai scris pe blog! De când m-am întors din tabăra familială cu bateriile încărcate la maxim.

Întru pregătirea anului școlar cel nou, vă las calendarul așa cum l-am extras azi, să vă fie la îndemână, printat pe frigider sau salvat în telefon.

structuta anului scolar 2016_2017

Revin cu povești din vacanță zilele astea!

Cu drag,

Maria ma-na.ro

7 activități cu copiii în schimbul electronicelor

„Electronicele” (TV, tabletă, telefon) nu sunt benefice unui copil mai mic de 7 ani.

Bio-fizicianul Virgiliu Gheorghe spune chiar că „Până la 12 ani le afectează dezvoltarea și funcționarea creierului pe termen lung!” (Luați-vă 44 de minute să vedeți emisiunea asta!)

Eu am renunțat să mă uit la televizor acum 6 ani și 7 luni, pe când Matei (6 ani și 9 luni) era mic mic. Nu mi se pare că am pierdut ceva.

La noi în casă televizorul stă pe post de mobilier și îl folosim sporadic pentru a „scoate” filme de pe laptop, pentru meciuri de tenis sau fotbal sau pentru vreun stand up. Copiii au acces la fel de rar la el pentru documentare sau un film (de desen animat), pe care îl vedem în patru. Matei joacă un joc pe telefon o dată pe săptămână sau când merge într-o vizită și cam atât.

IMG_4456

Să vă zic ce facem la schimb cu televizorul sugativă!

  1. Ieșim ieșim ieșim! În parc, la pădure, la iarbă verde, în afara Bucureștiului (la rude sau în cazări drăguțe pe care le găsim pe internetul ăsta mare și folositor). De câte ori ieșim copiii sunt încântați și absorbiți și preocupați să mai afle ceva sau să alerge ore întregi. Pentru că ne plimbăm, (re)vedem oameni, facem mișcare, aducem bunătăți acasă, ne conectăm unii cu alți, „ieșitul” este activitatea noastră preferată! IMG_4303
  2. Citim. Ștefan (4 ani și 2 luni) este absorbit de cărți. Poate să se uite (singur) pe o carte și să facă povești mormăite după ea și câte 30 de minute. Ori de câte ori le citim noi, adulții, stau, ascultă, pun întrebări, se ceartă cu noi că nu am reținut un pasaj de data trecută. Toate astea sunt activități interactive care lipsesc în cazul televizorului. Preferata lor în perioada asta este, de departe, Te iubesc orice culoare ai avea! Apoi ne plac MULT cărțile de la Editura Cartea copiilor. Avem o colecție întreagă!
  3. Gătim (dulciuri) împreună. Le place amândurora să amestece și să frământe, așa că eu „profit” la maxim de treaba asta. Și ce dacă Ștefan tot scapă coji de ou în compoziție (le scot eu repede!) sau dansează și aruncă cu lingura cu cremă pe perete! Cum s-ar putea perfecționa dacă nu exersează?12647427_10153915185582533_4765131813085379950_n
  4. Mergem la activități extra-curiculare. Sunt câte două pe săptămână de fiecare dată, ca să nu ajungem la maraton. Și le rotim, în funcție de cerințele și preferințele lor. Nu forțăm lucrurile niciodată, ca să meargă cu drag și pentru că își doresc EI! Au mers la escaladă o vreme destul de îndelungată și la înot. Acum merg la tobe și la un curs frumos de artă. Când zic stop, încercăm să vedem de unde vine refuzul și dacă e nu și nu, așa rămâne (pentru o vreme)!IMG_4800
  5. Facem cu fiecare în parte ce îi place. Nu reușim să facem timp special în fiecare săptămână cu fiecare copil, dar încercăm cât de des putem. Țin minte că am fost cu Matei 2 nopți la Sinaia doar noi doi acum vreo 2 ani și vai cât de frumos își amintește și povestește despre zilele alea, de zici că cine știe ce safari am făcut! Copiii cu frați simt nevoia dragii de iubire unu-la-unu. Să vadă ei că sunt sorbiți din priviri independent de mezin sau de primul născut!11987090_10153611608767533_5378119495540183292_n
  6. Mergem în vizită sau primim vizite. Cu toții suntem persoane sociale și copiii, bogdaprostre, nu se cramponează de ordine și culoarea pereților în casă sau de vasele din chiuvetă când aleg și cer activitatea asta.
  7. Rugăm copiii să ne ajute în casă. Și, culmea, ei se bucură! Se bucură să curețe foarte bine o podea, să repare o lampă, cântă în timp ce întind rufe și tot așa. IMG_5100

Și NU, nu mă îngrijorez că vor ajunge niște sălbatici ai tehnicii! Au ZECI de ani la dispoziție să își crească dioptriile în fața unor monitoare mai mari sau mai mici!

Cu drag,

Maria, ma-na.ro

 

Te iubesc, orice culoare ai avea!

Ștefan (4 ani și o lună) a aflat că (și) în weekend mai trag de timp când vine vorba de trezit dimineața. Îi răspund la întrebări cu ochii închiși și îl rog să mă mai lase „5 minute”.
Dar știe că nu pot rezista cu niciun chip dacă îmi spune „Ești frumoasă!” sau „Te iubesc!”. Atunci deschid ochii și nu mai pot adormi!

Te iubesc orice culoare ai avea
Ieri a fost super drăgălaș! Mi-a zis așa:
-Mama?

-Da.

– Tu mă iubești până la cer și înapoi de un infinit de ori și eu te iubesc orice culoare ai avea! Dar stai liniștită că nu trebuie să te scoli!

M-am ales și cu declarație și cu 5 minute de somn în plus! 🙂

Așa o ține cu „Te iubesc, orice culoare ai avea!” de când am primit cartea în format PDF de la Mihaela Coșescu. Le-am citit-o și le-am răscitit-o lui și fratelui lui Matei (6 ani și 8 luni), în fiecare seară, la cererea lor. Știu amândoi cele câteva versuri din carte pe dinafară, știu paragrafe pe de rost, mă corectează, intervin, completează. E totul foarte interactiv și îmi cer iar și iar și iar „povestea cu iubirea”.

Când i-am luat marți seara de la bunici le-am făcut o surpriză și le-am dus varianta printată. Ah, dacă i-aș fi filmat! Au rămas cu gura căscată, fără cuvinte. Și apoi dă-i țipete de bucurie și râs!

Te iubesc pana la cer si inapoi

Toată această „gălăgie” despre cartea cu girafe pentru că s-au prins ei dragii că este despre rivalitatea dintre frați, despre „ochelarii” părinților, despre ce simte fiecare parte implicată în familie. Dar mai presus de toate știu că este despre iubire necondiționată! Eu asta observ că le place mai mult și mai mult. Că ascultă ochi și urechi despre iubirea-oricând-și-oricum!

(La noi cartea poate fi comandată aici. Ajunge de pe o zi pe alta la voi, cu tot cu dedicația autoarei.)

Cu drag și recunoștință,

Maria